O descoperire revolutionara in genetica

Timp de peste un secol, una dintre ideile fundamentale ale teoriei genetice a fost ca genomul unui organism trece direct de la o generatie la urmatoarea: de la bunici, la parinti, la copii. Insa Susan Lolle, Robert Pruitt si colegii lor de la Universitatea Purdue au aratat ca aceasta lege a ereditatii este cateodata incalcata.

Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie urmarind cum se transmite informatia genetica de-a lungul mai multor generatii a unei plante model, Arabidopsis thaliana. In totala contradictie cu teoria genetica actuala, ei au descoperit ca un procent semnificativ al plantelor "nepoti" avea exact aceeasi informatie genetica cu plantele "bunici", dar nu si cu parintii - informatia genetica "disparuta" reapare pe neasteptate in generatiile ulterioare.

Insa cum poate sa obtina un copil o anumita informatie genetica de la bunicii sai daca parintii sai nu o au? Lolle si Pruitt considera ca, probabil, informatia genetica "pierduta" este stocata undeva in afara genomului standard si este recuperata numai in anumite conditii, cand aceasta recuperare a unor secvente genetice ancestrale poate fi benefica. Prin urmare, informatia nu a fost pierduta, ci doar "ascunsa" - cel putin fata de oamenii de stiinta.

Este posibil ca celulele sa aiba o metoda de a pastra un fel de copii de siguranta sub forma ARN-ului sau poate chiar sub forma unui mecanism invers, prin care ADN-ul sa fie recuperat din proteine. ADN-ul produce proteine, insa poate ca in anumite conditii proteinele pot produce si ele ADN. Oamenii de stiinta au cartografiat 100% din ADN-ul uman si al multor alte organisme. Insa exista inca un set, mult mai mare, de proteine care nu au fost clasificate. Nu se cunoaste ce informatii contin si nici macar ce functii joaca in organism.

Exista si alte posibilitati: in celule exista o serie intreaga de mecanisme de corectie - mecanisme care impiedica mutatiile. S-ar putea ca ADN-ul bunicilor sa nu fie neaparat stocat undeva, insa totusi asemenea mecanisme de corectie sa poata recupera sau recreea vechiul ADN (al bunicilor) din cauza ca noul nu este la fel de bun. Unii oameni de stiinta au speculat ca un asemenea sistem de corectie ar putea sa-si stocheze rezultatele in asa numitul 'junk DNA' (un alt mod de a spune "habar n-avem la ce foloseste asta").

Lolle: "Aceasta informatie ancestrala actioneaza ca o rezerva genetica pe care plantele o pot folosi cand conditiile de viata devin mai putin comode. In acest fel plantele isi ofera o 'a doua sansa' pentru a castiga la loteria genetica."
Pruitt: "Acestu lucru inseamna ca ereditatea este mult mai flexibila decat credeam. Cu toate ca legile lui Mendel pe care le-am invatat la scoala sunt si acum corecte, ele nu sunt absolute. Daca mecanismul ereditar pe care l-am descoperit in aceasta planta exista si la animale, este posibil sa ofere sansa unor noi tratamente genetice pentru a vindeca anumite boli, atat la plante cat si la animale."
Mult timp, Lolle a fost sceptica in privinta propriilor sale rezultate si nu-i venea sa creada ca ceva atat de nou ar putea avea loc. Mai multi ani, ea a incercat sa gaseasca explicatii triviale pentru ceea ce observa. Pana la urma insa, pur si simplu nu a mai putut sa ignore rezultatele. Reluand cu meticulozitate toate experimentele, ea a eliminat pe rand toate posibilele explicatii pe care le-ar fi putut oferi dogma conventionala. Datele erau pur si simplu irefutabile: informatia genetica realmente sare cateodata peste o generatie.

Rezultatele au fost publicate in revista Nature in martie anul trecut.
Aceasta este o descoperire cu adevarat revolutionara, iar implicatiile ei inca ii contrariaza pe oamenii de stiinta. Dupa cum a spus Rita Teutonico - managerul de la National Science Foundation care a finantat cercetarea- "Stiam ca proiectul este ambitios, insa aceste rezultate ne obliga sa regandim unele dintre paradigmele geneticii si demonstreaza niste idei extrem de inovatoare, care merita investigate in continuare."

RESURSE

The So-Called 'Junk DNA' Is No Junk at All