Conform unui nou studiu, forma literelor si simbolurilor folosite in diferite parti ale lumii de-a lungul istoriei nu a fost determinata de usurinta de a le scrie, ci de a le citi. Toate formele folosite in diferitele sisteme de scriere, de la alfabetul grec la simbolurile chineze, par sa fi aparut in asa fel incat sa se foloseasca de felul in care vederea umana a evoluat sa vada structurile obisnuite intalnite in natura. Mark Changizi, un neurobiolog teoretician de la Institutul de Tehnologie din California, spune ca literele si simbolurile au formele lor particulare pentru ca "acestea sunt formele pe care suntem noi buni la a le vedea".

"Evolutia ne-a modelat sistemul vizual pentru a fi capabil sa vada structurile intalnite cel mai des in natura, iar cultura pare sa fi selectat sistemul nostru de scriere si de semne vizuale pentru a avea aceleasi forme", a spus Changizi.

In mod surprinzator lui Changizi i-a venit aceasta idee studiind cum vad robotii lumea. Programatorii care se ocupa de punerea la punct a sistemelor de recunoastere a formelor stiu de ceva vreme ca cea mai eficienta si mai simpla metoda de a crea un sistem de recunoastere a obiectelor este sa te concentrezi ajupra jonctiunilor obiectelor. De pilda, un robot care umbla printr-o camera reduce toate detaliile despre un colt la forma sa de "Y" si identifica un zid cu ajutorul jonctiunii in forma de "L" intre zid si podea.

"M-a frapat faptul ca toate aceste jonctiuni sunt in mod obisnuit notate cu litere, precum 'L,' 'T,' 'Y,' 'K,' si 'X,' si m-am gandit ca poate nu-i o simpla coincidenta ca formele literelor arata ca lucrurile care exista in natura," a spus Changizi.

Realitate sau doar o coincidenta?

Changizi si colegii sai de la Caltech, Shinsuke Shimojo, Qiong Zhang si Hao Ye, s-au decis sa descrie topologic contururile elementare ale literelor si simbolurilor din diferite sisteme. "Topologic" inseamna ca de pilda o forma precum "L" este echivalenta cu "V" din cauza ca poate fi schimbata intr-un "V" indoind-o si tragand de ea, fara sa o rupi in vreun fel sau sa-i faci vreo lipitura.

Analizand topologic toate aceste sisteme de scriere au obtinut un catalog de 36 de forme elementare care aveau doua sau trei contururi, iar apoi le-au ordonat in functie de cat de des apar ele in obiectele pe care le-ar fi vazut oamenii primitivi. Rezultatul? Contururile literelor si simbolurilor s-au dovedit a fi exact cele mai raspandite contururi din natura.

"Am testat ipoteza ca au fost selectate semnele vizuale si formele literelor in asa fel incat sa posede formele intalnite in natura, iar raspunsul este 'da'," a spus Changizi. "Este de asemenea remarcabil ca sistemele care se intentioneaza sa fie vazute au si ele corelatii mari cu formele naturale. Logo-urile companiilor de exemplu sunt facute pentru a fi recunoscute usor, iar noi am constat ca si logo-urile au o corelatie mare. Pe de alta parte sistemele de scriere rapida de mana, care sunt concepute pentru a mari viteza celui care ia notite in dauna usurintei de a recunoaste scrisul, nu au o corelatie mare.

"Prin urmare, formele pe care le folosim in sistemele simbolice si in sistemele de scriere par sa fie selectate de usurinta de a le vedea, nu de usurinta de a le scrie," concluzioneaza el. "Sunt pentru ochi."

Zona din creier specializata in recunoasterea scrisului

Cu peste un secol in urma, un neurolog francez a sugerat ca ar trebui sa existe o regiune specifica in creier care sa proceseze imaginile vizuale ale cuvintelor din cauza ca altfel oamenii nu ar putea sa citeasca decat recunoscand litera dupa litera, si nu cuvant cu cuvant.

Cei mai multi oameni de stiinta au respins aceasta idee din cauza ca oamenii s-au apucat sa citeasca numai de cateva mii de ani, in timp ce creierul este mult mai vechi. Cateva mii de ani nu par sa fie suficienti pentru ca sa poata evolua o zona specializata in creier.

Cu toate acestea, un eveniment medical recent care a implicat un pacient epileptic a aratat ca de fapt chiar exista o asemenea zona (aceasta idee este in plus sustinuta si de o serie de studii de imagistica cerebrala). Neurologul Laurent Cohen de la Spitalul Salpetriere si colegii sai au trebuit sa trateze un barbat epileptic de 46 de ani. Crizele sale cronice erau datorate unei mici zone din creier - in apropierea asa numitei zone de formare a imaginilor cuvintelor. Procedura standard este eliminarea pe cale chirurgicala a partii respective din creier.

Insa inainte de operatie, oamenii de stiinta i-au dat barbatului o serie de teste inclusiv o gama large de teste de citire. El s-a dovedit normal din toate punctele de vedere, inclusiv al abilitatii de a recunoaste rapid cuvintele indiferent de lungimea lor.

Doua saptamani dupa operatie, pacientul a fost vindecat de epilepsie insa a inceput sa aiba probleme la citit. Testele au aratat ca abilitatea sa de a intelege cuvintele mai lungi a scazut la jumatate. Chiar si dupa sase luni, pentru a recunoaste un cuvant el avea nevoie de aproximativ 100 de milisecunde in plus pentru fiecare litera aditionala.

Studiul a aratat deci ca exista o zona din creier specializata in citire - cu toate ca aceasta zona insasi nu s-a dezvoltat in scopul facilitarii capacitatii noastre de a citi. Alex Martin de la Institutul National de Medicina Mentala a scris: "O posibilitate este ca in [zona de formare a imaginilor cuvintelor] are loc un tip de procesare vizuala care a predispus-o spre a fi cooptata pentru citit."

Si intr-adevar, dupa cum a aratat echipa lui Changizi, functia originala a fost probabil de a recunoaste rapid contururile obiectelor naturale. A avut loc mai putin o schimbare a creierelor noastre ca urmare a dezvoltarii scrierii, cat faptul ca scrierea s-a dezvoltat potrivindu-se cu creierele noastre asa cum erau ele.

RESURSE

Evolutia gramaticii

Cel mai vechi text Maya

Gesturile

Autismul: cand diferitele zone ale creierului nu comunica unele cu altele

Craniul uman s-a schimbat semnificativ in ultima jumatate de mileniu

De ce avem creiere atat de mari?